Biserica Ortodoxa parcurge cea de-a VI-a saptamâna a Postului Mare, acest pelerinaj duhovnicesc spre Praznicul Învierii Domnului. În cadrul slujbelor cuprinse în cartea Triodului, în aceasta perioada se face pomenirea drumului Domnului nostru Iisus Hristos spre Betania si spre Ierusalim. Sâmbata vom pomeni învierea dreptului Lazar, fratele surorilor Marta si Maria, înviere pe care Domnul Hristos o face ca o anticipare a învierii de obste a tuturor oamenilor.

Saptamâna a VI-a sau a Floriilor e cadrul unei întreite înainte praznuiri si anume: pregatirea Sâmbetei lui Lazar, a Duminicii Stâlparilor si a Saptamânii Mari. Actualizarea dramatizata a Patimii, care e obiectul principal al imnologiei Saptamânii Mari a început înca din primele zile ale acestei saptamâni prin evocarea narativa a bolii, iar mai apoi a mortii lui Lazar si a mersului lui Hristos spre Ierusalim, unde va suferi Patima Sa câteva zile mai târziu. În cadrul slujbelor cuprinse în cartea Triodului, în aceasta perioada se face pomenirea suferintei lui Lazar, a mortii lui, a înstiintarii Mântuitorului de boala lui Lazar si a mortii acestuia si a drumului Domnului nostru Iisus Hristos spre Betania si spre Ierusalim. Trimiterea de mesageri la Hristos de catre Marta si Maria reprezinta ostenelile Postului Mare realizate prin conlucrarea dintre actiune si contemplatie, gratie carora Hristos va veni prin Patima Sa, sa ne izbaveasca mintea înlantuita în patimi. Dupa Avva Isaia, Lazar simbolizeaza mintea înfasurata în vointa proprie, iar Marta si Maria asceza si plânsul. Luptând împotriva trândaviei, vom putea învia din întunericul „uitarii de Dumnezeu” la lumina pocaintei.

Sâmbata vom pomeni învierea dreptului Lazar, fratele surorilor Marta si Maria, înviere pe care Domnul Hristos o face ca o anticipare a învierii de obste a tuturor oamenilor. În sâmbata saptamânii a sasea, numita si „Sâmbata lui Lazar”, se face din nou pomenirea mortilor. Învierea lui Lazar este sarbatorita în Biserica Ortodoxa cu o zi înainte de „Duminica Intrarii Domnului în Ierusalim”, cele doua zile alcatuind împreuna hotarul si puntea de legatura catre Saptamâna Patimilor.

În Duminica Floriilor, a sasea a Postului Mare, se sarbatoreste intrarea solemna a Mântuitorului Hristos în Ierusalim, spre patima cea de bunavoie. Ramurile înmugurite de salcie, sfintite în biserici, se împart în aceasta zi credinciosilor pentru a fi duse acasa si asezate lânga icoane. Si în ziua de Florii se face, pentru cei care postesc, dezlegare la peste. Aceasta zi de praznic, ultima înainte Sfintelor Pasti, anticipeaza bucuria pe care o va aduce, peste o saptamâna, Învierea lui Hristos – biruinta asupra mortii.

Aceasta saptamâna se va încheia cu intrarea triumfala a Mântuitorului în Ierusalim, pe care Biserica o va pomeni duminica. Începând de Duminica, în fiecare seara se vor oficia Deniile specifice Saptamânii Mari.